Proiecte

proiecte

...detalii

Implică-te!

doneaza

...detalii

Să ne cunoaştem!

contact

...detalii

Cum folosești locusul controlului din prima sesiune cu un client?

 
Cum folosești locusul controlului din prima sesiune cu un client?
 
Construct cu originea în teoria învățării sociale a lui Albert Bandura, locusul controlului (Locus of Control) este o dimensiune importantă a personalității, care a atras atenția cercetătorilor în ultimele patru decenii. El oferă o explicație a tendinței indivizilor de a atribui forțelor externe sau interne cauzalitatea comportamentului lor. Cu alte cuvinte, acest construct teoretic se referă la măsura în care un individ percepe evenimentele și acțiunile vieții ca fiind consecințele comportamentului, abilităților și caracteristicilor proprii (așa-numitul control intern) sau norocului, șansei sau puterii altora (așa-numitul control extern).
 
Mulți autori au demonstrat relația care există între orientarea internă sau externă a controlului și alte trăsături de personalitate precum competența, exprimarea superiorității, autonomia, nevoia de împlinire și realizare și exercitarea independenței. S-a constatat că locusul controlului mediază influența evenimentelor de viață asupra bunăstării psihologice individuale și capacitatea de coping.
 
O legătură puternică pare a fi relația dintre locusul controlului și psihoterapie. Un aspect extrem de important, având în vedere că scopul principal al oricărei psihoterapii este creșterea încrederii în controlul personal. Când s-au comparat grupuri de subiecți înainte și după o cură psihoterapeutică, s-a constatat că după psihoterapie pacienții prezintă o modificare a locusului de control în direcția internalizării lui. Pentru psihoterapie, locusul controlului are o semnificație aparte - subiecții cu o puternică internalizare a locusului de control sunt greu de influențat prin metode în care ei nu simt că sunt o parte activă.
 
Privit din perspectiva încununării cu succes a unui demers, locusul controlului se manifestă la diverse niveluri, conducând la tipuri și mărimi diferite de influență asupra unei situații.
Iată câteva exemple:

- un minor va răspunde afirmativ sau negativ la invitația grupului de a merge „la o bere”
  • în funcție de comentariile celorlalți
  • în funcție de valorile personale
- un educator poate trage concluzii cu privire la modul în care un elev și-a îmbunătățit abilitățile relaționale
  • folosind părerea unui consilier școlar
  • observând, într-un interval anume de timp, numărul de colegi cu care elevul iese în pauză, rezultatele școlare etc.
- în construirea imaginii de sine, un sportiv/student/angajat etc. poate fi invitat
  • să se compare cu colegii de echipă
  • să-și compare performanța de azi cu cea de ieri
Un locus de control intern presupune că persoana are ca referință propriile reprezentări interne și criteriile proprii ca sursă pentru acțiunile sale sau pentru a-și evalua succesul. Alegerea unei slujbe în baza locusului de control intern ar presupune analiza propriilor nevoi și dorințe în baza cărora ar face
selecția (angajatorilor). Alegerea unei slujbe pentru a face pe plac unei alte persoane sau pentru că ar fi singura disponibilă este o abordare în baza locusului de control extern.
 
În termen simplificați, o persoană care face „ceea ce vrea / ceea ce-i place” are o abordare cu locus de control intern; o persoană care face „ceea ce trebuie” sau „ceea ce i s-a spus” are o abordare cu locus de control extern. La fel, a spune „Am făcut tot ce-am putut” vs. „Am făcut mai bine decât tine.”
 
În viața de zi cu zi, orice om folosește locusul de control extern, într-o oarecare măsură, dar unii îl folosesc mai mult decât alții. Acei care folosesc majoritar locusul de control extern pot să pară a nu avea propria voință; caută în permanență aprobarea celor din jur pentru acțiunile și deciziile lor.
 
Privind locusul controlului nu ca un continuum, ci ca o combinație între cele două tipuri, pot fi identificate caracteristici dominante ale persoanelor care utilizează cu preponderență locusul de control intern, printre care:
  • tendință de a-și asuma responsabilitatea pentru propriile acțiuni
  • posibilitate redusă de a se lăsa influențați de părerea altor persoane
  • performanțe mai bune când le este permis sa lucreze în ritmul propriu
  • sentiment puternic de auto-eficacitate
  • muncesc mult pentru a obține ceea ce își doresc
  • au încredere când se confruntă cu situații provocatoare
  • stare de sănătate fizică mai bună
  • declarativ, sunt mai fericiți și mai independenți
  • obțin rezultate mai bune la locul de muncă
Persoanele care manifestă mai degrabă un locus al controlului extern sunt caracterizate prin:
  • tendință de a blama forțe exterioare pentru rezultate nesatisfăcătoare
  • pun succesul pe seama norocului, a șansei
  • lucrează mai bine când ritmul și condițiile sunt impuse din exterior
  • cred că doar prin propriile eforturi situația lor nu poate fi schimbată
  • se simt fără speranță sau fără putere în fața unor situații dificile
  • sunt mai predispuse să experimenteze neajutorarea învățată
  • renunță ușor la obiectivele personale, rareori au inițiativă
Mai multe în cursul nostru „50 de minute cu obiectiv”. Și indiferent dacă ne vom vedea sau nu, îți dorim să ai parte de locusul controlului potrivit locului (!) și situației în care te afli! :)
 
Psiholog Lucia Popescu